Khat: ce este, efecte stimulante, riscuri și dependență

Rezumat rapid: Într-un apartament mic, la marginea unui oraș european, un bărbat își face loc pe canapea cu o pungă de frunze verzi. Nu e ceai, nu e tutun, nu e „iarbă”. Mestecă încet, ore întregi, până când vorbele îi devin mai rapide și planurile mai mari. Sursă: Dezintoxicare Social MED
În multe comunități din Cornul Africii și Peninsula Arabică, khatul e un obicei social vechi. În diaspora, însă, același ritual poate deveni o capcană modernă: somn distrus, iritabilitate, probleme cardiace și o dependență care nu arată ca în filme, dar roade zilnic. Sursă: Dicționar de substanțe
Ce este khatul și de ce contează în 2026
Khat (Catha edulis) este o plantă ale cărei frunze proaspete sunt mestecate pentru efecte stimulante. Substanțele active principale sunt cathinona și cathina, compuși cu acțiune asemănătoare amfetaminelor.
„De ce contează” e o întrebare de sănătate publică. Khatul circulă în rețele informale, se consumă în sesiuni lungi și, pentru unii, devine un mod de a funcționa: pentru muncă, pentru socializare, pentru a ține la distanță oboseala sau tristețea.
Cum se consumă: ritual, dozaj imprevizibil și sesiuni lungi
Cel mai frecvent, frunzele sunt mestecate și ținute în obraz, iar sucul este înghițit. Uneori se prepară infuzii, dar mestecatul frunzelor proaspete rămâne forma clasică.
Problema medicală majoră este variabilitatea. Potența depinde de prospețime, soi, condiții de transport și cantitate, ceea ce face ca „doza” să fie greu de estimat și efectele să fie imprevizibile.
Ce se întâmplă în creier: cathinona, dopamina și circuitul recompensei
Cathinona stimulează eliberarea și activitatea unor neurotransmițători precum dopamina și noradrenalina, implicați în energie, vigilență și recompensă. De aici vin euforia, „claritatea” percepută și nevoia de a continua.
Pe termen scurt, creierul primește un semnal puternic: „asta te ajută”. Pe termen mediu, apare toleranța, iar persoana ajunge să consume mai mult pentru același efect.
Pe termen lung, circuitul recompensei se poate recalibra. Activități normale (somn, mâncare, relații) devin mai puțin satisfăcătoare, iar khatul capătă un rol central.
Efecte stimulante: ce simt oamenii și de ce pare „funcțional”
Mulți consumatori descriu creșterea energiei, vorbire accelerată, sociabilitate, încredere și concentrare. Unii raportează scăderea apetitului și a nevoii de somn.
Aceste efecte pot părea utile în perioade cu muncă intensă sau stres. Tocmai această „funcționalitate” întârzie uneori recunoașterea problemei: dacă încă mergi la serviciu, e ușor să spui că nu e dependență.
Dar costul se vede în culise: nopți pierdute, iritabilitate a doua zi, conflicte familiale și o anxietate care crește odată cu fiecare sesiune.
Riscuri pe termen scurt: inimă, anxietate, insomnie
Ca stimulant, khatul poate crește pulsul și tensiunea arterială. La persoane vulnerabile, asta poate însemna palpitații, dureri în piept, senzație de lipsă de aer sau agravarea unei hipertensiuni nediagnosticate.
Psihic, pot apărea neliniște, iritabilitate, agitație și atacuri de panică. Insomnia este frecventă, mai ales când consumul se prelungește spre seară.
Gastrointestinal, sunt raportate uscăciunea gurii, constipație și disconfort abdominal. Scăderea apetitului poate duce la alimentație dezechilibrată și scădere în greutate.
Riscuri pe termen lung: când „obiceiul” se transformă în boală
Consumul repetat poate întreține un cerc vicios: stimulantul strică somnul, lipsa somnului crește nevoia de stimulant. În timp, apar epuizare, iritabilitate cronică și dificultăți de concentrare fără khat.
La nivel cardiovascular, stimulentele sunt asociate cu risc crescut de evenimente la persoanele cu factori de risc (hipertensiune, fumat, diabet, istoric familial). Chiar și fără un diagnostic anterior, corpul poate „anunța” prin palpitații și tensiune crescută.
La nivel psihic, unii consumatori dezvoltă simptome depresive între sesiuni, anxietate persistentă sau episoade de suspiciozitate. În cazuri vulnerabile, stimulentele pot precipita simptome psihotice.
Khat și sănătatea mintală: euforie, apoi „cădere”
După faza de stimulare, mulți descriu o „cădere”: oboseală, gol emoțional, iritabilitate și dificultate de a se bucura de lucruri simple. Acest contrast poate împinge la repetarea consumului.
În plus, khatul poate masca temporar simptome de depresie sau ADHD, fără să le trateze. Când efectul trece, problemele revin, uneori amplificate de somn prost și stres.
Dacă există antecedente de anxietate, tulburare bipolară sau psihoză, riscul de decompensare crește. Aici, evaluarea psihiatrică nu este „etichetare”, ci prevenție.
Dependența de khat: semne că nu mai e doar social
Dependența nu înseamnă doar „nu mă pot opri”. Înseamnă și că substanța începe să dicteze programul, banii și relațiile.
Semne frecvente includ: poftă intensă (craving), consum mai mare decât intenționat, eșecuri repetate de a reduce, timp mult petrecut pentru procurare/consum/recuperare, neglijarea responsabilităților și continuarea în ciuda problemelor medicale sau familiale.
Un indicator simplu: dacă ziua pare „începută” doar după khat, iar fără el apare iritabilitate sau gol, e momentul pentru o discuție serioasă cu un specialist.
Sevrajul: ce se întâmplă când te oprești
După oprire, pot apărea simptome de sevraj: oboseală marcată, somnolență sau, paradoxal, insomnie, dispoziție depresivă, iritabilitate, anxietate și poftă de consum. Unii descriu dificultăți de concentrare și o „ceață” mentală.
Sevrajul la stimulente este adesea mai mult psihic decât „dramatic” fizic, dar poate fi greu de dus fără suport. Riscul major este recăderea, mai ales în primele zile și săptămâni.
Dacă apar idei de auto-vătămare, simptome psihotice (voci, paranoia intensă) sau dureri în piept, este nevoie de ajutor medical de urgență.
Interacțiuni și combinații riscante
Combinarea khatului cu cafeină în doze mari, energizante sau alte stimulente poate amplifica palpitațiile și anxietatea. Asocierea cu alcool este uneori folosită pentru „calmare”, dar crește riscul de consum problematic de ambele și afectează somnul.
Dacă o persoană ia medicamente psihiatrice sau cardiovasculare, e important să discute deschis cu medicul. Nu pentru a fi judecată, ci pentru a preveni efecte adverse și pentru a ajusta tratamentul în siguranță.
Statut legal și realitate clinică: de ce „legal/ilegal” nu spune tot
Reglementarea khatului diferă între țări. În unele locuri este controlat, în altele nu, iar în diaspora apar frecvent zone gri legate de import și distribuție.
Din perspectivă clinică, întrebarea esențială nu este doar „e legal?”. Este: îți afectează sănătatea, munca, relațiile, bugetul și somnul?
Organisme internaționale urmăresc substanțele psihoactive și impactul lor asupra sănătății publice, iar informațiile despre riscuri și tulburări de consum sunt integrate în ghiduri și resurse educaționale pentru clinicieni și public.
Cum arată tratamentul: de la reducerea riscurilor la abstinență stabilă
Tratamentul dependenței de khat se construiește ca pentru alte stimulente: evaluare medicală, plan psihologic și intervenții pe stil de viață. Nu există un „antidot” universal, dar există strategii eficiente.
Primul pas este o evaluare: tensiune, puls, somn, anxietate/depresie, consum de alcool sau alte substanțe, plus context social. Apoi se decide împreună obiectivul: reducere treptată sau oprire completă.
Intervențiile psihologice cu dovezi în tulburările de consum de substanțe includ terapia cognitiv-comportamentală, intervențiile motivaționale și managementul contingențelor (recompense pentru abstinență). Acestea sunt recomandate în multe cadre clinice pentru adicții, inclusiv pentru stimulente.
Ce poți face chiar de azi: pași practici, fără morală
Notează timp de 7 zile: când consumi, cu cine, cât, ce simți înainte și după. Jurnalul scoate la lumină tiparele: stres, singurătate, oboseală, presiune socială.
Mută consumul mai devreme în zi (dacă încă nu poți opri), ca să protejezi somnul. Somnul este „medicamentul” care reduce cravingul și stabilizează emoțiile.
Stabilește două bariere: una socială (spune unei persoane de încredere) și una logistică (nu ține acasă, evită locurile de consum). Dependența se hrănește din acces ușor și rutină.
Când e momentul să ceri ajutor medical
Ajutorul este indicat dacă apar palpitații, dureri în piept, tensiune mare, atacuri de panică, insomnie severă sau simptome depresive. Este important și dacă simți că pierzi controlul sau ai încercat să reduci și nu reușești.
De asemenea, dacă există probleme la serviciu, datorii, conflicte sau izolare, acestea sunt semnale clinice, nu „slăbiciuni”. În adicții, consecințele sociale sunt adesea primele vizibile.
Cum te poate ajuta Social MED
La Social MED, abordăm consumul de khat ca pe o problemă de sănătate, nu ca pe un defect de caracter. Echipa noastră lucrează integrat: evaluare medicală, screening pentru anxietate/depresie, plan terapeutic personalizat și monitorizare realistă, adaptată vieții de zi cu zi.
Punem accent pe confidențialitate, pe intervenții bazate pe dovezi și pe obiective clare: somn stabil, reducerea cravingului, prevenirea recăderilor și reconstrucția rutinei. Pentru unii, asta înseamnă reducere treptată; pentru alții, abstinență cu suport psihologic și medical.
Nu trebuie să treci prin asta singur
Nu trebuie să treci prin asta singur. Dacă tu sau cineva apropiat se confruntă cu consum de khat, sevraj sau semne de dependență, programează o evaluare la Social MED și discutăm, fără judecată, ce opțiuni sunt potrivite pentru tine.
Notă editorială: Informațiile sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru urgențe (durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie severă, risc suicidar), solicită ajutor de urgență.
Întrebări frecvente
Răspunsuri rapide și clare, extrase din subiectele discutate în articol.
Khatul este același lucru cu canabisul?
Nu. Khatul este un stimulant (mai aproape ca efect de amfetamine), în timp ce canabisul are predominant efecte psihoactive cu profil diferit (relaxare, alterarea percepției). Khatul tinde să crească pulsul, tensiunea și vigilența și poate provoca insomnie și anxietate.
Cât durează efectele după o sesiune de khat?
Efectele variază în funcție de cantitate și prospețime, dar consumul se face adesea în sesiuni de câteva ore. Stimularea poate fi urmată de o „cădere” cu oboseală, iritabilitate și dispoziție joasă, iar somnul poate rămâne afectat în noaptea respectivă.
Se poate face dependență de khat?
Da. Unele persoane dezvoltă un tipar de consum compulsiv, cu toleranță, poftă (craving), pierderea controlului și continuarea consumului în ciuda consecințelor. Dependența se vede mai ales în impactul asupra somnului, relațiilor, muncii și sănătății.
Cum arată sevrajul la khat?
Sevrajul poate include oboseală accentuată, iritabilitate, anxietate, dispoziție depresivă, tulburări de somn și poftă intensă de consum. Severitatea diferă de la persoană la persoană, iar suportul psihologic crește mult șansele de a evita recăderea.
Există medicamente specifice pentru dependența de khat?
Nu există un medicament „standard” aprobat special pentru dependența de khat. Tratamentul se bazează în principal pe intervenții psihologice pentru tulburările de consum (de exemplu, terapie cognitiv-comportamentală și intervenții motivaționale) și pe gestionarea simptomelor asociate (somn, anxietate, depresie) sub supraveghere medicală.







