GHB și GBL: ce sunt, efecte, supradoză, riscuri și semne de urgență

În spatele acestor episoade, apare tot mai des un duo de substanțe despre care se vorbește în șoaptă: GHB și GBL. Sunt asociate cu relaxare, euforie și „dezinhibare”, dar și cu un risc neobișnuit de mare de supradoză, mai ales când sunt combinate cu alcool sau alte sedative.
Sursă articol: Dicționar de substanțe

Ce sunt GHB și GBL și de ce se confundă atât de ușor

GHB (acid gamma-hidroxibutiric) este un depresiv al sistemului nervos central. În doze mici poate produce relaxare și sociabilitate, iar în doze mai mari poate duce la somn profund, pierderea conștienței și deprimare respiratorie.

GBL (gamma-butirolactonă) nu este „același lucru”, dar în organism se transformă rapid în GHB. Asta face ca efectele să fie apropiate, însă GBL poate avea o instalare mai rapidă și o variabilitate mai mare a intensității, ceea ce complică estimarea dozei.

În limbajul de stradă, cele două sunt adesea puse în aceeași categorie, iar consumatorii pot să nu știe exact ce au primit. În practică, „o picătură în plus” poate schimba complet tabloul clinic.

De ce sunt considerate substanțe cu risc mare

GHB/GBL au o fereastră îngustă între doza percepută ca „plăcută” și doza care duce la pierderea conștienței. În plus, concentrația lichidului poate varia mult, iar măsurarea „din ochi” este o rețetă pentru accidente.

Mai există un factor: efectele apar relativ repede și pot părea controlabile la început. Apoi, pentru unii oameni, „încă puțin” vine înainte ca doza anterioară să fi atins vârful de efect.

Cum acționează în creier și corp

GHB influențează neurotransmițători implicați în sedare și inhibiție, în special sistemul GABAergic, ceea ce explică somnolența, încetinirea reflexelor și scăderea vigilenței. La nivel fiziologic, poate reduce frecvența respiratorie și poate afecta controlul tensiunii arteriale și al temperaturii.

Pe scurt: este o substanță care „apasă frâna” pe sistemul nervos. Când frâna e apăsată prea tare, apar riscurile majore.

Efecte pe termen scurt: de la euforie la „cădere” bruscă

Raportările tipice includ relaxare, euforie, creșterea sociabilității, dezinhibare și uneori creșterea libidoului. În același timp, pot apărea amețeală, greață, confuzie, tulburări de coordonare și vorbire neclară.

O particularitate este trecerea rapidă de la „sunt ok” la „nu mai răspund”. Unii oameni intră într-un somn profund care poate fi confundat cu o stare banală de ebrietate.

Semne de supradoză: când „doarme” nu înseamnă că e în siguranță

Supradoza cu GHB/GBL poate arăta ca o sedare severă: persoana nu poate fi trezită, are respirație lentă sau neregulată, pielea poate deveni rece sau umedă, iar vărsăturile pot apărea în stare de inconștiență (risc de aspirație).

Pot apărea convulsii, episoade de agitație paradoxală, bradicardie (puls lent) și scăderea marcată a tonusului muscular. Lipsa răspunsului la stimuli și respirația anormală sunt semnale de alarmă majore.

Semne de urgență: când trebuie sunat imediat la 112

Sună la 112 dacă observi oricare dintre următoarele:

• persoana nu poate fi trezită sau se prăbușește brusc în somn profund
• respirația este lentă, superficială, se oprește sau este neregulată
• buze albăstrui/învinețite, paloare accentuată, transpirații reci
• convulsii, rigiditate, mișcări anormale
• vărsături în stare de inconștiență sau „gâlgâit”/sunete de sufocare
• confuzie severă, comportament dezorganizat, imposibilitatea de a sta în picioare

Dacă ești cu persoana până vine ambulanța, pune-o în poziția laterală de siguranță dacă este inconștientă și respiră, și monitorizează respirația. Nu o lăsa singură.

Combinații periculoase: alcoolul și sedativele cresc riscul exponențial

Cea mai riscantă combinație este cu alcoolul. Ambele deprimă sistemul nervos central, iar efectele se pot potența: sedare profundă, pierderea reflexelor de protecție și deprimare respiratorie.

Riscul crește și mai mult când GHB/GBL sunt combinate cu benzodiazepine, opioide, unele somnifere sau alte substanțe sedative. În astfel de mixuri, supradoza poate apărea la doze care altfel ar fi părut „obișnuite”.

De ce apar amnezia și vulnerabilitatea la agresiuni

GHB/GBL pot afecta formarea memoriei pe termen scurt, mai ales la doze mai mari sau în combinație cu alcool. Asta poate duce la goluri de memorie și la dificultatea de a reconstrui ce s-a întâmplat.

Din perspectivă clinică, e important să spunem clar: amnezia nu înseamnă consimțământ. Dacă cineva se trezește cu suspiciunea că a fost agresat, are dreptul la îngrijire medicală, recoltare de probe și suport psihologic, fără judecată.

Cât durează efectele și de ce „își revine brusc” poate fi înșelător

Efectele pot dura de la zeci de minute la câteva ore, în funcție de doză, sensibilitate individuală și combinații. Un aspect tipic este alternanța: sedare profundă urmată de o trezire relativ rapidă, uneori cu confuzie.

Această „revenire” poate da impresia falsă că episodul a trecut complet. În realitate, riscul de recădere în sedare și riscul de complicații (mai ales după vărsături sau combinații) pot persista.

Toleranță, dependență și consum repetat: cum se instalează cercul

La unii consumatori, utilizarea repetată duce la toleranță: aceeași doză produce efecte mai slabe, iar persoana crește cantitatea sau frecvența. În timp, poate apărea dependența, cu consum pentru a evita starea de rău și pentru a funcționa „normal”.

Acest tip de dependență poate evolua rapid, mai ales când substanța este folosită în doze mici, repetate, pe parcursul zilei sau nopții.

Sevrajul la ghb/gbl: de ce poate fi o urgență medicală

Sevrajul poate apărea la persoanele cu consum frecvent sau în doze mari. Poate include anxietate intensă, insomnie, tremor, transpirații, palpitații, greață și agitație.

În forme severe, pot apărea confuzie, delir, halucinații și instabilitate autonomă (variații de puls și tensiune). Din acest motiv, oprirea bruscă „pe cont propriu” poate fi riscantă, iar evaluarea medicală este esențială.

Ce se întâmplă la spital: evaluare, monitorizare și suport vital

În intoxicația acută, prioritatea este siguranța căilor respiratorii și respirația. Echipele de urgență monitorizează saturația de oxigen, ritmul cardiac și nivelul de conștiență, intervenind dacă respirația devine insuficientă.

Nu există un „antidot” universal care să anuleze rapid efectele GHB/GBL în toate cazurile, astfel că managementul este în principal de susținere: oxigen, protecția căilor aeriene, fluide, tratamentul complicațiilor și supraveghere până la revenire.

Reducerea riscurilor: dacă cineva totuși consumă

Dincolo de mesajul medical evident că evitarea consumului este cea mai sigură opțiune, realitatea arată că unii oameni vor consuma oricum. Atunci, reducerea riscurilor poate salva vieți.

Principiile care reduc riscul includ: evitarea alcoolului și a sedativelor, evitarea redosării rapide, măsurarea cât mai precisă (nu „capace”, nu „după ochi”), consumul în prezența unor persoane de încredere și stabilirea unui plan clar de apel la 112 dacă apar semne de supradoză.

Când e momentul să ceri ajutor pentru consum, nu doar pentru o urgență

Dacă cineva începe să consume mai des, are episoade de „pierdere” (blackout), simte că nu se poate opri sau consumă ca să evite anxietatea și insomnia, acesta este deja un semnal clinic important. La fel și dacă apar sevraj, conflicte, probleme la muncă sau riscuri sexuale crescute.

Tratamentul dependenței nu înseamnă doar „voință”. Înseamnă evaluare, plan personalizat, psihoterapie, managementul sevrajului când e cazul și abordarea factorilor care întrețin consumul (stres, traumă, depresie, anxietate).

Cum arată tratamentul: evaluare, detox, psihoterapie și prevenirea recăderii

În clinică, primul pas este o evaluare medicală și psihologică: tiparul de consum, combinațiile, riscurile, istoricul de episoade de inconștiență și starea de sănătate mintală. Dacă există risc de sevraj sever, se recomandă detox supravegheat medical.

Pe termen mediu și lung, intervențiile eficiente includ psihoterapii orientate pe comportament și prevenirea recăderii, dezvoltarea abilităților de reglare emoțională, planuri de siguranță pentru situații de risc și implicarea rețelei de suport. Resursele de educație și prevenție, precum cele din platforme medicale și instituții de sănătate publică, susțin o abordare bazată pe dovezi (ex. NIDA, NHS).

Paragraf Social MED

La Social MED, lucrăm cu oameni care au trecut prin episoade de supradoză, consum repetat sau sevraj și care au nevoie de un plan clar, fără etichete și fără moralizare. Echipa noastră integrează evaluarea medicală cu intervenții psihologice specializate în adicții, iar când riscul o cere, recomandăm detox supravegheat și monitorizare atentă, cu obiectivul de a reduce pericolele imediate și de a construi recuperare sustenabilă.

Nu trebuie să treci prin asta singur…

Nu trebuie să treci prin asta singur. Dacă tu sau cineva apropiat a avut un episod de supradoză, consumă frecvent GHB/GBL sau se teme de sevraj, cere ajutor medical cât mai repede. Programează o evaluare la Social MED sau, în caz de urgență (inconștiență, respirație lentă, convulsii), sună imediat la 112.